Al Doilea Război Mondial a început în Europa la 1 septembrie 1939, când Germania nazistă a invadat Polonia, și s-a încheiat la 2 septembrie 1945, când Japonia a semnat actul de capitulare. Germania, Italia și Japonia au fost principalele puteri ale Axei. Printre Aliați s-au aflat Regatul Unit, China, Statele Unite și Uniunea Sovietică, care au intrat în conflict în momente diferite.
România a trecut prin trei etape. În 1939 și-a declarat neutralitatea, iar după pierderile teritoriale din 1940 s-a apropiat de Germania și a aderat la Pactul Tripartit. În iunie 1941, sub conducerea lui Ion Antonescu, armata română a intrat în război împotriva Uniunii Sovietice pentru a recupera Basarabia și nordul Bucovinei. A continuat apoi campania dincolo de Nistru, până la Odessa și Stalingrad.
La 23 august 1944, regele Mihai I l-a înlăturat de la putere pe Antonescu și a anunțat ieșirea României din alianța cu Germania. Armata română a luptat apoi împotriva trupelor germane și ungare, mai întâi pe teritoriul țării, apoi pe frontul din Europa Centrală. Schimbarea de tabără a avut loc în august, iar convenția de armistițiu cu Aliații a fost semnată în septembrie. Tratatul care a stabilit frontierele României după război a urmat în 1947.
Cronologia războiului între 1939 și 1945
Invadarea Poloniei marchează începutul războiului în Europa. În Asia, Japonia și China se aflau deja în război din 1937. Atacul Germaniei asupra Uniunii Sovietice și cel al Japoniei asupra bazei americane de la Pearl Harbor au lărgit conflictul în 1941:
| Anul | Ce s-a întâmplat |
|---|---|
| 1939 | Germania invadează Polonia la 1 septembrie. Regatul Unit și Franța declară război Germaniei la 3 septembrie. La 17 septembrie, Uniunea Sovietică invadează Polonia dinspre est. |
| 1940 | Germania învinge Franța. În bătălia Angliei, aviația britanică rezistă atacurilor germane, iar Germania amână planul de invazie. |
| 1941 | La 22 iunie, Germania și aliații ei atacă Uniunea Sovietică. La 7 decembrie, Japonia atacă Pearl Harbor, iar a doua zi Statele Unite îi declară război. |
| 1942–1943 | Victoria americană de la Midway schimbă raportul de forțe în Pacific. În februarie 1943 se încheie bătălia de la Stalingrad, o înfrângere majoră pentru Germania și aliații ei. |
| 1944 | La 6 iunie, Aliații debarcă în Normandia și deschid un front în Franța. În est, armata sovietică înaintează spre Europa Centrală și Balcani. |
| 1945 | Capitularea Germaniei intră în vigoare la 8 mai. În august, SUA lansează bombele atomice asupra Hiroshimei și orașului Nagasaki, iar Uniunea Sovietică intră în război împotriva Japoniei. Japonia semnează capitularea la 2 septembrie. |
Războiul a afectat direct populația civilă prin ocupație, deportări, bombardamente și foamete. În timpul Holocaustului, Germania nazistă și aliații și colaboratorii săi au ucis aproximativ șase milioane de evrei. Romii au fost, de asemenea, ținta unui genocid. În România și în teritoriile pe care le-a administrat în timpul războiului, autoritățile regimului Antonescu au avut o responsabilitate directă în organizarea deportărilor și a masacrelor.
De ce a intrat România în război alături de Germania
România și-a declarat neutralitatea la 6 septembrie 1939. După invadarea Poloniei, refugiați civili și militari polonezi au trecut frontiera română. Situația s-a schimbat în vara anului 1940, după înfrângerea Franței și în urma a trei pierderi teritoriale succesive:
- În iunie, Uniunea Sovietică a ocupat Basarabia, nordul Bucovinei și ținutul Herța.
- La 30 august, prin Dictatul de la Viena, impus de Germania și Italia, nordul Transilvaniei a trecut sub administrație ungară.
- La 7 septembrie, prin Tratatul de la Craiova, România a cedat Bulgariei sudul Dobrogei, numit și Cadrilaterul.
În septembrie 1940, Carol al II-lea a renunțat la tron, Mihai I a redevenit rege, iar Ion Antonescu a preluat conducerea guvernului. La 23 noiembrie, România a aderat la Pactul Tripartit. Conducerea de la București căuta sprijinul Germaniei, iar Berlinul avea un interes strategic în petrolul românesc.
La 22 iunie 1941, România a participat la atacul împotriva Uniunii Sovietice. După ce a recucerit Basarabia și nordul Bucovinei, Antonescu a decis continuarea operațiunilor dincolo de Nistru. Trupele române au cucerit Odessa și au luptat ulterior la Stalingrad, unde ofensiva sovietică din noiembrie 1942 a provocat pierderi grele armatelor române.
În aceeași perioadă, regimul Antonescu a organizat deportări și a fost responsabil de crime precum pogromul de la Iași și masacrul de la Odessa. Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului în România a estimat că între 280.000 și 380.000 de evrei români și ucraineni au fost uciși sau au murit în România și în teritoriile aflate sub control românesc. Dintre cei aproximativ 25.000 de romi deportați în Transnistria, circa 11.000 au murit.
Ce s-a schimbat la 23 august 1944 și după război
La 20 august 1944, armata sovietică a declanșat ofensiva Iași–Chișinău și a străpuns frontul româno-german. Trei zile mai târziu, regele Mihai I a dispus arestarea lui Ion Antonescu, a numit un nou guvern și a anunțat la radio ieșirea României din alianța cu Axa. Trupele române au început să lupte împotriva celor germane, inclusiv în zona Bucureștiului.
Convenția de armistițiu a fost semnată la Moscova la 12 septembrie 1944. Documentul prevedea participarea militară a României împotriva Germaniei și Ungariei sub conducerea generală a comandamentului sovietic. La 25 octombrie, ofensiva pentru eliberarea nordului Transilvaniei s-a încheiat în zona Carei și Satu Mare. Armata română a continuat să lupte în Ungaria și Cehoslovacia până în mai 1945.
Tratatul de pace de la Paris, semnat la 10 februarie 1947, a anulat Dictatul de la Viena și a restabilit frontiera româno-ungară de dinainte de război. Nordul Transilvaniei a revenit astfel României. Basarabia, nordul Bucovinei și ținutul Herța au rămas în componența Uniunii Sovietice, iar sudul Dobrogei a rămas Bulgariei.
Prezența trupelor sovietice a cântărit și în politica internă. Sub presiunea Moscovei, în martie 1945 a fost instalat guvernul condus de Petru Groza. La 30 decembrie 1947, regele Mihai I a fost constrâns să abdice. În doar câțiva ani, războiul și urmările lui au schimbat atât frontierele României, cât și regimul politic al țării.
Discuție